Sunt tablouri, sculpturi, instalatii, puneri in scena: unele aproape insuportabile prin cruzime, altele hilariante, cu teme poznas-scolaresti, de deriziune infantila si lehamite cinica, care se pot citi ca sechele ale compresiunii infernale traite de populatie timp de 80 de ani, cu Mao pe post de ciuca a batailor, dar si ca afectatiuni comerciale.
Odata frica trecuta, artistii se razbuna pe Icoana, ii umilesc imaginea cu extravagante amuzante: Shi Xinning (expus si la Venetia 2005 si la FNAC 2008) il introduce pe Mao in diferite fotografii cunoscute din istoria sec XX, la care Mao nu a participat, scene burlesti, distractive, cum ar fi prezenta lui pe terasa casei lui Peggy Guggenheim la Venetia; Qiu Jie, profesor in Elvetia, il portretizeaza intr-o caligrafie de maestru traditional in chip de pisica (Miaoo !).
Alte piese pun la zid maoismul, sa zicem, printr-un pelerinaj in lumea ororilor de balci (ca stridenta), cu o grija clinica pentru inventerierea urmelor scabroase lasate
de Rau: oameni goi, din rasina, atârnati din tavan de picioare ca la macelarie, numerotati intre umeri – (Zhang Dali, 2007, numerotarea e semnata si e o autentificare Dali), indigestii responsabile de refluxuri fecale monstruoase, Liu Wei, momâi istorice (Begin, Arafat, Makarios, 13 cu totul) hiperrealiste, pe scaune electrice cu roate se invârt haotic, se ciocnesc, re-pleaca, privitorul ii vede de sus, de la galerie, sau se poate amesteca printre ele si le poate deruta traseele. Gustul: sinistru. (Cuplul Sun Youan si Pen Yu)Titlul revolutionar influenteaza ideologic perceptia: când a aparut dublul in rasina al artistului Cang Xin, care, culcat pe burta, in marime naturala, linge pe jos, prima reactie a fost sa vad o persiflare a linguselii salvatoare, dar nu!, artistul e saman si comunica, savarseste comuniuni, cu natura pe jos, cu limba (a facut performante in fata Colosseumului de la Roma si in piata Tienanmen!)
De fapt ambiguitatea de interpretare e generala. Chinezii sunt si au fost intotdeauna extrem de dotati si in artele plastice, cu o manualitate care merge pâna la sculptarea bobului de orez. Aici si acum, arata ca sunt mesteri si-n tipicul occidental cu teme de o vandabilitate evidenta. Intalnirea dintre nevoia de expansiune chineza si foamea de nou, consumerismul occidental, da fizionomia expozitiei.
Curatorii (Fang Lei, pentru competente in China si Jonathan Goodman, entuziast comentator de presa britanic) s-au bucurat de ochii inchisi ai Guvernului de la Pekin, iar Saatchi Gallery, in partenariat
financiar cu Phillips de Pur Company (cabinet de avocati, actiune de comunicare & marketing) a mai pus pe piata artistica o marfa noua, careia ii mestereste cota, asa cum a mai facut-o cu o serie de artisti britanici, YBA, cu vedeta Damien Hirst, milionar dupa „tratamentul" Saatchi.
financiar cu Phillips de Pur Company (cabinet de avocati, actiune de comunicare & marketing) a mai pus pe piata artistica o marfa noua, careia ii mestereste cota, asa cum a mai facut-o cu o serie de artisti britanici, YBA, cu vedeta Damien Hirst, milionar dupa „tratamentul" Saatchi. Sir Charles Saatchi, irakian prin nastere, cunoscut pentru agentia de publicitate Saatchi & Saatchi (cu sucursala si la Bucuresti), innobilat de Regina pentru merite culturale, avere mare, e un shopaholic (citez un confrate), un bulimic in materie de achizitii artistice, iar interesul lui principal sunt noutatile trecatoare, provizorii, „the briefly new".
Avand o colectie de arta moderna si contemporana uriasa, primenita continuu si aflata in mare extindere (s-a marit an de an, ajungand la palazzo-ul actual, cu intrarea gratuita), colectionarul de arta Charles Saatchi si-a deschis in 2006 un website cu rol de galerie virtuala, in care absolut oricine isi poate propune lucrarile (saatchi-gallery.co.uk). Are instalata, in subsolul casei personale, o echipa numeroasa de experti, ocupati sa trieze printre cele 16 milioane (!!) de intrari pe zi. In 2007 (potrivit NY Times, 11.03), interesat de câteva trimiteri din China, a deschis site-ul si in limba chineza.
Cam asta trebuie sa fie explicatia pentru expozitia actuala... Expertii au prospectat in cele 20/ 30 scoli de arta din China, au constatat potentialul financiar si, pe baza statisticilor care aratau ca, din 24.000 artisti chinezi, 10.000 nu sunt reprezentati de galerii, au apreciat ca a face o expozitie nu numai pe alese si culese, dar si pe comandate, cu arta asta noua este sigur si rentabil si respectabil.
Revolutia continua, comertul si ideologia pe post de arta isi sarbatoresc un coming out de echipa convingatoare/ invingatoare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
